The Pixels si Israel Lights
Duminica seara in clubul bucurestean B52 i-am vazut pe The Pixels.
Prima oara live pentru mine. Ii mai ascultasem un pic inainte, dar totdeauna experienta live e cea mai importanta. Daca o trupa nu te face sa te misti inseamna ca ori ai tu o problema (un bat infipt in cur, te-ai despartit de cineva, ti-a murit pisica), ori nu e destul de buna.
The Pixels au sunat foarte bine, poate un pic stresati ca erau cu un om in minus. Ne-au dat piese noi si piese vechi. Au fost surprinsi ca li s-a cerut al doilea bis (cred ca ii zice tris in cazul asta) pentru ca epuizasera piesele, insa n-au fost lasati sa plece. Si cred ca le-a prins bine pentru ca au fost mult mai relaxati la ultimele 2 piese :)
Va ofer spre vizionare (cit de bine suna uneori cliseele astea hehe) chiar de la fata locului piesa I Can Fly:
Respect pentru Vali Chincisan (de care vom povesti mai mult in curind) pentru visuals !!!
In deschidere au cintat Israel Lights despre care nu auzisem pina acum. Foarte bine partea instrumentala, mai trebuie un pic lucrat la voce, dar merita vazuti !
Ma bucur ca incet incet depasim momentul Iris si se mai cinta si alt fel de muzica in Romania :)
De ce trebuie depasit “momentul IRIS?”
Se numeste progres :)
E bine sa facem si alte lucruri proaspete, nu sa raminem blocati intr-o anumita perioada, cu o anumita muzica. Vreau sa vad si sa aud lucruri noi.
In loc sa proslavim niste idoli toata viata, e nevoie sa apara fete noi. In cazul asta voci, dar se poate extrapola si la alte domenii. si peste ei altii noi!
Uite-te ce se intimpla afara. Cine a tinut pasul si a stiut sa se reinventeze e inca in top. Restul au murit. Nu zic sa nu ii ascultam niciodata, dar chiar refuz sa ascult aceasi muzica toata viata. Ar fi prea sec :)
pentru ca suntem in secolul urmator!!!
da.. gabi a zis in citeva cuvinte cam ce am zis eu in multe rinduri :)